Odontologie

Obturațiile coronare (plombele) trebuie să fie bine adaptate la colet (gâtul dintelui) și să nu aibă muchii sau pori, fiindcă prin toate acestea se rețin microbii. Din această cauză se colorează dintele și se cariază din nou. Dar stricăciunea nu se oprește aici. Neadaptarea la colet acționează ca un ghimpe în gingie iritând și subțiind epiteliul prin inflamație (astfel stricând bariera anti microbiană), iar forma bombată reține și mai mult alimentele (însoțite de microbi) amplificând inflamația și atacând mai mult epiteliul gingival. Deci, în final, se produce boala de focar datorită invaziei microbiene dincolo de granițele de apărare ale trupului.

Obturațiile coronare trebuie să fie, în același timp, bine reglate în mușcătură ca să nu provoace dezechilibrarea ocluziei. Dacă aceasta se dezechilibrează se avariază dinții, parodonțiul și oasele. Se formează în acestea cavități și grote cu efect de reținere alimentară foarte mare. Se lipește placa bacteriană, se formează tartrul (care și el este un ghimpe pentru gingie) și… iată-ne din nou în cercul vicios al bolii de focar. Și nu numai aceasta, dar se poate strica (în timp) chiar și articulația temporo-mandibulară – numai de la o obturație înaltă care strâmbă mușcătura.

Singurele obturații coronare corecte sunt cele făcute la microscop sub protecția digăi dentare. Este nevoie să folosim nu numai diga, dar să o și izolăm la nivelul fiecărui dinte în parte pe lângă gingii (prin introducerea ei în șanțul gingival cu ajutorul aței dentare), ca să nu se scurgă saliva prin orificiile ei, pe lângă colet („gâtul dintelui”).

De aceea o legăm cu „fundițe” de ață dentară, uneori destul de sofisticat (vezi la sfârșitul acestei pagini tratamentul corect și complet în fotografii).

Ata dentara si diga (1)

Ata dentara si diga (2)

Ata dentara si diga (21)


Ata dentara si diga (35)

Mai jos observăm cum o carie subgingivală nu poate fi tratată corect fără digă deoarece umezeala intră în cavitate, chiar după ce i se face cauterizarea gingiei, sub anestezie, pentru a îndepărta caria de fluidul gingival.

Ata dentara si diga (40)Ata dentara si diga (42)

Dar nici diga nu este suficientă. Se observă cum umezeala se infiltrează și prin ea.

Ata dentara si diga (43)Ata dentara si diga (44)

Este nevoie să apelăm la ața dentară pentru a obține o izolare bună față de saliva (infiltrată microbian) „necruțătoare”.

Ata dentara si diga (46)

Ata dentara si diga (49)

Este atât de eficientă izolarea cu ajutorul aței încât observăm că, uneori, este suficientă ața pentru a susține diga și fără ajutorul inelului. Ața dentară era foarte bine prinsă subgingival legând diga de dinte și făcând un baraj împotriva scurgerii fluidului (prin perforația făcută prin ea pentru dinte).

Ata dentara si diga (55)

Ata dentara si diga (56)

În afară de avantajele digăi (folosită doar la tratamentul cu microscopul deoarece necesită mult timp și bani), microscopul mai are în plus marea calitate că lumina puternică îi este furnizată doctorului direct în câmpul vizual (nu indirect și slab așa cum o furnizează lampa scaunului dentar – cum se lucrează în cazul metodei oarbe). Vederea suprafeței dentare ne mai fiind umbrită de pereții dintelui sau de limbă, obraji și comprese (deoarece câmpul este expus larg de către digă), ajută la descoperirea cu ușurință atât a fragmentelor mici de dentină alterată, de putregai (lb. latină caries = putrezire) ascunse pe sub cuspizi, cât și la supravegherea preparării pereților subminați ai dintelui (ca să nu se spargă). În același timp se vede, prin transparență, apropierea camerei pulpei dentare, evitându-se astfel găurirea ei accidentală și pierderea „nervului”, cu toate consecințele ei nefaste (inclusiv expunerea la infecție și boala de focar ce îi urmează). Unele resturi de dinte alterat nu se pot observa decât cu microscopul. Dacă le neglijezi fiindcă folosești metoda oarbă și le acoperi cu plombă, ele se vor mări și vor distruge dintele pe sub plombă, fără a fi observate până când ajung la nerv și dor. Dar atunci este prea târziu. Dintele va trebui devitalizat și „îmbrăcat”.

În fotografia de mai jos se observă apropierea de „nerv” și o pată de țesut carios care nu a putut fi văzută nici cu microscopul la puterea de mărire obișnuită. De abia cu puterea de mărire maximă a câmpului vizual a fost sesizată. Este de la sine înțeles de ce nu se poate face o curățire reală a dintelui fără microscop.

OC cap-coada 244

Așadar orice obturație coronară fără microscop este în realitate o condamnare a dintelui la cariere secundară sau recidivă de carie și moarte sigură.

Obturația la microscop este alcătuită din 3 straturi, fiind practic „3 plombe într-una”. Pe lângă acoperirea tavanului camerei pulpare cu un strat de substanță pe bază de calciu (care ajută la refacerea pulpei dentare agresată de carie), se pun trei materiale de obturație, fiecare cu rolul lui.

Protecția hrănitoare de calciu cu rol în formarea de perete secundar dentinar, „scutul” împotriva „morții nervului”.

OC cap-coada 254

După calciu primul strat care se pune este un material de „dentină”, mai fluid, cu rolul de a intra în toate cotloanele cavității preparate în urma îndepărtării cariei, pentru a nu lăsa unghiuri moarte în care nu ar putea intra materialul mai solid, pus imediat după aceea, și s-ar preface, în final, în goluri de material ușor de spart.

OC cap-coada 235

OC cap-coada 225

OC cap-coada 224

Al doilea este un material de „smalț”, mai vâscos, cu rolul de a da rezistență obturației și a putea fi modelat cu șanțuri de descărcare, fără să aibă pori, asigurând și aspectul estetic de dinte natural.

OC cap-coada 220

OC cap-coada 214

OC cap-coada 205OC cap-coada 181

Al treilea strat este un material lichid de „luciu al smalțului” (fiindcă și smalțul dintelui atins de freză nu mai este lucios și reține placa bacteriană), ce intră atât în toate microporozitățile și asperitățile obturației și dintelui cât și la nivelul hotarului dintre obturație și dinte, pentru a se face o masă compactă, cât mai apropiată de textura unui dinte natural lucios, neatins de freze. Așa zisul luciu pe care îl folosim noi nu este doar un lac protector ce se uzează și decojește rapid, ci un compozit care chiar face legătura între dinte și obturație, integrându-se în masa compozitului și a dintelui.OC cap-coada 86

OC cap-coada 69OC cap-coada 65

OC cap-coada 55

***

Din cauza folosirii unor materiale atât de numeroase și de scumpe (care nu pot fi incluse în prețul infim al unei obturații prin „metoda oarbă”) și a timpului prelungit de lucru, obturațiile coronare la microscop sunt mai costisitoare, dar sunt singurele care pot feri pacientul de recidiva cariei și boala de focar.

Practic sunt singurele obturații Bio.

Mai jos vă prezentăm tratamentul complet și corect al unei carii ascunse pe fața palatinală a unui dinte frontal lateral superior, care nu ar fi putut fi observată fără microscop.

Obturație coronară μBio 3D la microscop cu digă ligaturată

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>