Fiind primul medic implantolog din Râmnicu Vâlcea m-am confruntat și cu implantologia istorică și cu cea modernă.
Azi s-a ajuns la o cunoaștere tot mai profundă a mecanismelor de integrare ale implantelor.
Datorită reclamei („sufletul comerțului”) sunt foarte multe implante proaste considerate de lux și bine cotate pe piață. Noi nu vrem să fim în conflict cu nimeni, așadar vă vom prezenta pe scurt, fără a da nume de implante proaste și scumpe (mai multe amănunte vă putem da la cabinet la o consultație de specialitate), despre o realitate cunoscută de foarte puțini medici implantologi:
EFECTUL DE POMPĂ MICROBIANĂ
Micro mișcările dintre bont și implant produc un efect de pompă microbiană. Are loc un aflux de lichid bucal (ca un vârtej) ce introduce microbii (aflați într-un suc hrănitor pentru ei) în corpul implantului. Acolo ei stagnează între șurubul bontului și corpul implantului. La următoarea mișcare a bontului acest mediu infectat se scurge afară și „picură” pe os.
Aceasta este explicația că la implantele cu pompă microbiană osul se retrage dramatic (imediat după inserția bontului), cam în trei luni producându-se o groapă de stabilizare aparentă de forma literei „D”. Din păcate retracția osului nu se oprește aici, ci se continuă permanent, ajungându-se la pierderea mai lentă sau mai rapidă a implantului (pe lângă boala de focar neîncetată pe care o provoacă prezența microbiană). Este ca un „granulom” deschis la nivelul gâtului implantului, producându-se uneori, în cazuri mai grave, chiar periimplantită și pierderea rapidă a implantului prin necroză osoasă.
Un bun implant nu are această problemă (decât dacă se inseră în urma arderii osului printr-o forțare nechibzuită cu frezele de forare osoasă sau osul pacientului este bolnav). La implantele fără pompă microbiană bontul este rigidizat pe corpul implantului. Implantul (datorită acestei rigidizări care îi asigură lipsa de infecție) poate fi pregătit eficient în așa fel încât osul să fie atras și lipit de el chiar și la nivelul gâtului. El poate fi, așadar, chiar înglobat în os, rămânând așa zeci de ani. Pe os aderă și gingia, astfel că gâtul dintelui este înconjurat de un inel gingivo-osos ce redă dintelui protetic o fizionomie deosebită ca a dintelui natural. Această fizionomie gingivală și stabilitate osoasă persistă zeci de ani dacă se face și o echilibrare ocluzală protetică potrivită. Este nevoie ca și pacientul să se igienizeze corespunzător și să nu facă acele boli ale organismului (și să nu ia acele tratamente medicamentoase) care îi distrug oasele.
Acest fel de implant (fără pompă microbiană) este singurul scutit de boala de focar.
Ca să vedeți cu ochii dumneavoastră această problemă vă rog să priviți succesiunea lunară a celor două tipuri de implante (radiografii făcute în fiecare lună, timp de șase luni după inserția implantului în os și trei luni după montarea bontului pe implant):
Sus avem un implant fără pompă microbiană. Vedem că este îngropat în os și, după inserția bontului, osul rămâne la același nivel încă trei luni (în realitate rămâne așa pentru totdeauna, până când se îmbolnăvește osul din alte pricini).
Jos avem un implant cu pompă microbiană. Cum s-a inserat bontul pe implant, osul se topește din ce în ce mai mult până se ajunge la forma literei „D”, fiindcă osul fuge de infecție.
Să vedem acum acceptarea de către organism a unui implant fără pompă microbiană.
Așa arată o secțiune histologică la un implant fără pompă microbiană. Se vede cum osul acoperă și partea superioară a implantului:
Acest tip de implante fără pompă microbiană se folosesc de aproape 30 de ani, având în spate o experiență îndelungată de funcționare, confirmarea rezistenței în timp și multe studii de o mare seriozitate, care le justifică prețul ridicat:
Se înțelege de ce un astfel de implant se menține înconjurat de os și de gingie (deoarece „gingia urmează osul”) permițând lucrării protetice care se inseră pe el să aibă un aspect de dinte natural cu rădăcină prins „sănătos” de os (având un feston gingival sănătos, până la nivelul coletului) și după trecerea atâtor ani. Acesta este numai aspectul plăcut estetic care însoțește marele beneficiu că implantul nu prezintă boală de focar. Pentru a vedea ilustrat acest avantaj puteți urmări cazul miresei de la pagina de Urgențe.
Vă redăm acum un experiment efectuat la același pacient cu un implant cu pompă (în dreapta imaginii) și unul fără pompă (în stânga imaginii).
Vă rugăm să observați că cel cu pompă are deja retracție osoasă, iar cel fără pompă are osul și acum, după atâția ani, înconjurând gâtul implantului și îngropându-l, lucru care ajută gingiei să înconjoare coroana și să-i dea aspect de dinte natural.
Experimentul de mai sus este foarte important fiindcă doar diferența dintre cele două implante este variabila, restul parametrilor fiind nemodificați (deoarece avem de a face cu același pacient și aceeași zonă implantată).
Să trecem acum la un caz concret „rezolvat” la un alt cabinet, de către un alt medic, prin implante scumpe și renumite, dar care au efect de pompă microbiană.
Numai după câteva luni de la inserție toate implantele Xxx și Yyy (nu dăm numele ca să nu jignim producătorii), deși așa de renumite și de scumpe, au suferit acea resorbție în formă de „D”, unele având chiar resorbții masive (accelerate și de dezechilibrul mușcăturii).
Deși pacientul are doar 50 de ani și are posibilități financiare, fiind tratat cu o lucrare de metalo-ceramică de bună calitate pe implantele proaste „de lux”, gura lui, totuși, suferă de o mecanică deficitară prin lipsa de tratament endodontic corespunzător și supradimensionarea dinților (fiind prin aceasta amenințat de pierderea dinților) și are focare multiple infecțioase care îi grăbesc moartea.
Nu i s-a făcut adiție osoasă, vârful implantelor se află în sinus, fără lifting de sinus, iar două implante se mai mențin doar cu o porțiune mică din corpul lor… pentru câtă vreme?!
Am fost obligați să-i scoatem implantele ale căror bonturi deja aveau mișcări ample și care începuseră să se miște și ele.
Veți vedea cu ochii dumneavoastră ce infecție puteau întreține acestea și cât de „coclite” erau după numai doi ani de la inserție. Pacientul avea probleme mari articulare.
Iată și un caz început de noi.
Așa arăta pacienta de 60 de ani.
Iată și o foarte mică parte din proiectul radiologic.
Așa arată cazul la momentul de față:
Vă rog să observați mai sus retratamentul endodontic pentru a scăpa de boala de focar, adiția osoasă, liftingul extern de sinus și faptul că implantele sunt „îngropate” în os. Încă nu au fost rezolvate lucrările protetice, deoarece nu a trecut suficient timp de la liftingul de sinus. Dar și în acest stadiu se vede că pacientul nu va suferi vreo boală de focar și va avea o rezistență mecanică sporită în timp (prin creșterea volumului de ancorare osoasă a lucrărilor).
Deocamdată suntem singurii din Râmnicu Vâlcea care inserăm și implante ortodontice.
